Neal Asher - Cowl

VIP免费
2024-12-05 0 0 1.64MB 394 页 5.9玖币
侵权投诉
NEAL ASHER
COWL
NEAL ASHER - COWL
2
CAPITOLUL 1
Inginer Goron:
Din câte am aflat de la cei doi supravieţuitori, este clar că trebuie să
găsim un alt mod de a-l ataca pe Cowl. Cei din primul grup au luat cu
ei o bombă cu fuziune şi un generator de transfer, pentru a da o gaură
în interspaţiu şi a asigura o valvă energetică. Acest lucru era necesar
pentru ca următorii călători să poată sosi cu precizie în aceeaşi locaţie
- imprecizia unei călătorii în timp creşte direct proporţional cu
distanţa temporală faţă de o sursă de energie corespunzătoare. Asta
au reuşit. Dar cum nu puteau transporta decât câţiva oameni şi
cantităţi mici de echipament la fiecare drum, a durat prea mult timp
până să stabilească o bază. Supraomul a detectat valva şi şi-a trimis
animalul - care crescuse deja la dimensiuni gigantice. Fiara i-a ucis pe
Pământ şi apoi şi în interspaţiu, când au fugit. I-a mâncat de vii.
Furtuna deschidea crăpături albe, fierbinţi în cerul de bazalt şi după
scurt timp ploaia începu să graveze toate suprafeţele de metal expuse.
Polly ştia că trebuia să se adăpostească, din cauză că ploaia acidă
degrada hainele sintetice până când ajungeau de consistenţa unei
sugative, făcea părul să cadă şi producea erupţii pe pielea capului. Îşi
stinse ţigara şi scoase pelicula de ploaie din cartuşul de mărimea unui
trabuc, simţind brusc o singurătate pe care vodca nu reuşise să o
îndepărteze. În astfel de momente, simţea cel mai mult lipsa lui
Marjae. Acum s-ar fi întors împreună în apartament ca să împartă o
cutie cu trabucuri marocane, să bea cafea şi să bârfească despre acea
seară, înainte să iasă pentru tura de noapte.
Când Polly îşi pierduse virginitatea, la unsprezece ani, mama ei, un
Savant Creştin, petrecuse tot anul următor încercând să o dezbare de
păcat, prin bătaie. La vârsta de doisprezece ani, Polly furase timp de
câteva luni cât de mulţi bani putea fără să trezească bănuieli, îşi
umpluse rucsacul cu nimicuri şi îşi lăsase mama întinsă pe linoleumul
din imitaţie, cu un cuţit antic din oţel, pentru verdeţuri, înfipt în vintre
NEAL ASHER - COWL
3
şi cu instrucţiunea de a se ruga pentru copci. Din punctul ei de vedere,
nu avusese niciodată o mamă şi singura persoană la care ţinuse mai
mult decât la propria persoană fusese Marjae. Dar acum nu mai era
decât umbră.
Cu foiţa de ploaie umflată ca un clopot în jurul ei şi cu gluga pusă,
Polly porni pe străzile care deja erau alunecoase, din cauza burniţei.
Din când în când, câte o rafală de vânt împrăştia mirosul dioxidului de
sulf, din locurile unde acidul din ploaie reacţiona cu cutiile de Coca-
Cola goale sau cu alte gunoaie. Polly ajunse în câteva minute la uşa
locuinţei ei, bâjbâi cu cardul de acces în încuietoare şi împinse uşa cu
umărul. Urcă scările la lumina rece a becurilor, cu mâna pregătită pe
micul electrocutor din geantă. Mai fusese atacată acolo şi nu avea de
gând să permită să se mai întâmple asta. Ajungând la uşa din plastic a
apartamentului său, verifică din nou dacă în spatele ei era cineva,
după care îşi folosi din nou cardul de acces şi intră.
- Lumina! spuse, închizând repede uşa în spatele ei. Luminile se
aprinseră la timp ca să-l vadă pe bărbatul îmbrăcat în uniforma de
camuflaj a Task Force, care făcu un pas spre ea şi o izbi cu spatele de
uşă.
- Nandru!
Polly era mai mult surprinsă decât speriată, dar asta nu dură mult.
- L-ai atins, ştii, şi acum te strigă... te strigă tot timpul, şuieră el, cu o
respiraţie urât mirositoare şi o privire nesigură.
- Nandru... ce este?
Bărbatul avea părul murdar şi barba nerasă de o săptămână. Părea
pierdut, debusolat.
- Dar ei sunt unionişti - veniţi direct de la Bruxelles, zise el. Crescuţi
în incubatoare, pot să pariez.
- Nu ştiu despre ce vorbeşti, spuse Polly.
- Ştii ce înseamnă să fii vânat? mârâi el.
Ea clătină din cap.
Bărbatul flutură arma prin aer, ca să îşi sublinieze spusele, iar în clipa
aceea Polly tresări. Nu era paralizantul lui clasic marca ONU şi nici
NEAL ASHER - COWL
4
tipul de armă care se găsea în mod obişnuit pe străzi. Polly recunoscu
arma ca pe una preferată în ultimele piese interactive cu lupte: era un
MOG 5, o armă care trăgea cu gloanţe de uraniu depreciat, cartuşe
autoghidate şi minigrenade cu efect puternic, capabile să transforme o
casă în pietricele - dacă era să crezi ce se spunea în piesele
interactive.
- Ştii? urlă el.
Polly se uită fix la ochii lui injectaţi de sânge şi la faţa răvăşită, după
care îşi coborî privirea spre grupul de ţevi pe care el i-l flutura sub
bărbie. Întinse mâna încet şi îl împinse într-o parte, îşi scoase geanta
de pe umăr, trecu pe lângă el şi se aşeză pe canapea. Îşi scoase
bricheta şi ţigările, îşi aprinse una şi suflă fumul în aer.
- De ce nu-mi spui tu? Polly întrebă coerent, în ciuda vodcii pe care o
turnase în ea toată seara.
Bărbatul făcu semn cu tunul Gatling în miniatură spre fereastra care
era acum brăzdată de ploaia luminată de neon, ale cărui culori se
schimbau la fiecare secundă, o dată cu secvenţele reclamei barului de
pe partea cealaltă a străzii.
Omul se duse la fereastră, unde rămase câteva clipe, cu silueta
conturată pe fondul ferestrei.
- E un rahat, zise el. Dacă te vânează, nu mai eşti nimic - nu mai
reprezinţi nimic pentru viitor. Eşti doar un gust, o bucăţică de
proteină, şi nu poţi face nimic - nimic. Iisuse, suntem nişte amărâte
de bucăţele pentru ea şi ne poate prinde oricând vrea. Mă va prinde şi
pe mine. Ştie asta. Şi eu o ştiu. Pentru ea e doar un joc.
Se rezemă cu umărul de rama ferestrei, cu arma sprijinită în îndoitura
braţului drept. Întinse mâna stângă şi netezi apa condensată pe geam
datorită căldurii din apartament. Apoi oftă, părând dintr-o dată foarte
obosit. În mod sigur, era ceva legat de Marjae.
Datorită meseriei lor, ea şi Polly primiseră soft-ul pentru World Health
pe gratis. Polly îl urmărise într-o seară în care îşi luase liber, ca să
permită medicamentelor prescrise pe care le lua să cureţe ultimul
acces de herpesuri - contractate înainte ca Marjae să şi le termine de
NEAL ASHER - COWL
5
tratat pe ale ei, conform disciplinei igienice a meseriei lor. Soft-ul o
informase că cel mai recent şi mai sever HIV produsese noul SIDA.
Acest microb deosebit putea supravieţui în afara corpului uman timp
de o oră şi putea fi transmis la fel de uşor ca hepatita A. Toaletele
publice intraseră în restricţii de igienă stricte, iar la anumite niveluri
ale societăţii era deja la modă să porţi masca de gaze, atunci când
ieşeai din casă. Pe stradă se zvonea că virusul putea să
supravieţuiască în trompa unui ţânţar şi că această informaţie era
ţinută secretă. Nu era un zvon nou. Marjae fusese descoperită pozitiv
cu HIV la ultimul ei test lunar, la un an după ce râseseră amândouă de
informaţiile din soft - prezentat de un program doctor înfumurat -,
fiind sigure că nu erau atât de proaste încât să ajungă să se infecteze.
Murise de una dintre formele de pneumonie, un an mai târziu.
Probabil PS 24, căci aceasta era cea mai frecventă în acel moment.
Polly îşi aminti că Marjae fusese cea care observase: „Tipul spunea că
este ca şi cu războaiele, ştii? Am ajuns suficient de inteligenţi încât să
le asociem numere.”
Marjae, întinsă ca un schelet pe un pat din spitalul-carantină. La
ultima lor discuţie, în timp ce ea stătea întinsă cu aparatul de
eutanasiere în poală şi cu un deget îndreptat spre buton. Răspunsurile
lui Polly se auzeau înăbuşite, din cauza măştii chirurgicale pe care o
purta.
- Nu mai este uşor. Te va ucide. Fugi! Fugi cât mai poţi! Degetul lui
Marjae apăsă repetat pe buton până când se aprinse o luminiţă roşie,
iar medicamentele ucigătoare ţâşniră prin tubuleţe spre cateterul ei.
Zece minute mai târziu, era adormită, iar după alte zece minute
murise. Când ieşise din spital, Polly realizase că după o jumătate de
oră Marjae avea să ajungă în incinerator. Acele spitale aveau o cifră de
afaceri mare şi trebuia să îndeplinească obiectivele de eficienţă ale
guvernului unionist.
Când Marjae fusese eutanasiată, Nandru era plecat cu Task Force,
cauterizând ultimele accese de hemoragie ale fanatismului izvorât din
cauza secării puţurilor petroliere. Probabil că acum o condamna pe ea
NEAL ASHER - COWL
6
pentru moartea sorei lui. Polly îşi spuse că avea nevoie de ceva mai
puternic pentru ce urma. Scoase din partea din spate a pachetului de
ţigări ultimul plasture H, dezlipi folia din spate şi şi-l lipi la
încheietura braţului.
- Ştii... Îmi pare rău pentru Marjae, spuse ea.
El se întoarse de la fereastră şi se holbă la ea, cu o uimire confuză,
apoi expresia lui se înăspri, când văzu ce făcea Polly.
- Proastă ignorantă ce eşti. Vrei să sfârşeşti ca sora mea? se răsti
Nandru.
- SIDA şi septicemie, reuşi ea să spună, în timp ce-şi presa plasturele
mai tare pe piele, înfiorându-se în aşteptarea plăcerii. Şi-l injecta.
Mare prostie.
- Adică tu eşti cea deşteaptă, nu? şuieră el.
Era o ironie. Polly îşi dădu seama de asta, chiar şi în starea în care era.
Efectul plasturelui era slab. De fapt, părea mai mult că o trezise, în loc
să o transporte într-un loc plăcut. Avea nevoie să folosească
„gravorul” - al doilea plasture -, dar ştia că astfel l-ar fi enervat
probabil şi mai rău pe Nandru. Acesta se apropie şi se aplecă spre ea.
- Ei bine, deşteapto... Eu am văzut-o, întinzându-se mai departe
decât poţi vedea cu ochii: un iad de carne, dinţi, oase şi, bineînţeles,
solzi. Doar o fracţiune de secundă. Doar o privire aruncată dincolo de
gura înfometată cu care înghiţea patru terorişti, apoi pe Leibnitz,
Smith... Patak.
Era nebun, la naiba!
Probabil că îşi pierduse cunoştinţa pentru o secundă, pentru că, atunci
când îşi reveni, Nandru stătea pe braţul canapelei, cu arma unsuroasă
sprijinită de una dintre pernele ei. Iar în mână ţinea un obiect sclipitor.
- ... prea multe referinţe literare, nu crezi?
- Ce? Ce-ai zis?
El o privi din nou fix, cu acea expresie bolnavă şi dementă.
- Nu am timp, iar tu eşti prea ameţită ca să înţelegi.
Băgă mâna în buzunarul uniformei, scoase un sul de bani şi i-l arătă.
NEAL ASHER - COWL
7
- Îi vei primi după ce îmi vei urma instrucţiunile. Ţi i-aş da chiar
acum, dar ştiu că nu îmi vei mai fi de nici un folos, dacă o fac. Sper să
pot rezolva asta înainte să mă prindă. Eu sunt marcat - am fost
selectat din stocul de graşi.
Făcu o pauză, părând dintr-o dată foarte furios.
- Ştii, ei nu dădeau doi bani pe noi, ceilalţi. Ne-au închis şi au pus
camere de filmat, ca să poată urmări şi învăţa, în timp ce ea ne
prindea. Ei bine, o să-i prind eu pe ei. Fii atentă!
Polly îl privea uimită. Un animal îi omorâse oamenii şi acum îl vâna pe
el. Cine erau ei? Alţii decât animalul? Despre ce vorbea? Se uită la bani,
în timp ce el îi strecura înapoi în buzunar.
- L-am dus la locul nostru. Îţi aminteşti? Locul nostru de petrecere,
înainte ca voi două să o ştergeţi...
Se aplecă în faţă şi o zgudui.
- Îţi aminteşti!
- Mda! Da, îmi amintesc. Lasă-mă, pentru Dumnezeu! Avusese parte
de o distracţie pe cinste, când fusese cu cortul în Anglia Reforest.
Habar nu avea de ce se numea aşa, întrucât acolo nu mai fusese
pădure dinainte de potop şi de asanare. În estul Angliei fuseseră
numai câmpuri imense şi complexe de fabrici, care se întindeau de la
periferia Londrei până pe coastă. Poate că numele avea legătură cu
trecutul îndepărtat. Cu mult înainte de pre-mileniu, înainte de staţia
spaţială europeană şi de Marea Arşiţă, pe vremea când cavaleri în
armuri se luptau cu dinozaurii. Polly nu-şi amintea prea clar detaliile.
Tabăra lor era amplasată lângă o ruină care era mai mult un bloc de
clincher pe jumătate prăbuşit şi ziduri din cărămidă, golurile fiind
pline cu nămol din estuar, din care ieşeau urzici şi ciulini înţepători.
Ruina se înălţa în umbra unui turn generator de energie termică,
ridicat pe vremea când zona era încă sub apă. Vacanţa fusese ideea lui
Marjae. Petrecuseră două zile cu amfetamine şi întăritoare, distrându-
se cu Nandru şi cu unul dintre colegii lui din Task Force: făcând sex
prin iarba înaltă şi urzicile înţepătoare, oprindu-se numai când se
terminau chimicalele şi începea să-i usture serios pielea.
NEAL ASHER - COWL
8
- Casa veche de sub turn, îi aminti Nandru. Nu îţi spun exact unde,
pentru eventualitatea în care te vor interoga. O să îţi dau mai multe
indicii când îi vei conduce acolo. Ştii, ei nu au curaj să-i dea de
mâncare... o ţin la izolare şi o studiază.
Polly acceptă ideea că acolo, undeva, era un obiect de valoare şi că ea
era implicată cumva în asta. Simţea mirosul banilor. Şi al pericolului.
Îşi întoarse atenţia spre obiectul sclipitor din mâna lui.
- Acesta este valoros, valoros ca un diamant. Au aşa ceva în Delta
Force şi poate în SAS. Aşa cum ţi-am mai spus, li se spune Gânditori.
Probabil că îi spusese când era inconştientă. Se uită mai atent la ceea
ce îi arăta el. În palma lui Nandru se aflau un cercel frumos şi o
picătură de aluminiu de mărimea unei brichete.
- Este AI, are cam 100 terabiţi de memorie şi poate distruge orice
silicon idiot pe raza a cinci metri.
Nandru o prinse de umăr şi îi apăsă picătura în adâncitura de la baza
gâtului. Simţi o durere. O durere puternică.
- Ce e asta? Ce faci?
El îi umbla în geantă şi în câteva clipe găsi ce căuta. Scoase al doilea
plasture şi i-l arătă, iar Polly aprobă din cap, icnind când durerea se
întinse de la baza gâtului până în ceafă, ca şi cum cineva îi reteza
încet capul. Bărbatul veni în faţa ei, îi depărtă picioarele şi îi apăsă
plasturele pe partea interioară a coapsei, ascuns de dantela ei de
piele. I se spunea PD. Plasture dublu. Al doilea plasture era un „derivat
naltraxon cu poartă endorfină” sau un „sidefat”, cum îl numeau cei
care-l foloseau. Acţiona asupra receptorilor neurali saturaţi, reactiva
efectul drogului. Îl aducea la starea iniţială. Durerea păli şi Polly se
lăsă pe spate, privind luminiţele frumoase. Auzi vag cum uşa se
deschise şi apoi se închise la loc.
Polly se trezi la cinci dimineaţa pe canapea, cu o depresie
posteuforică. Se dezbrăcă şi se duse în pat, unde se încovrigă ca un
fetus din cauza durerii din capul pieptului. Nu ştia ce-i făcuse Nandru,
dar simţea cocoloşul metalic ascuns chiar deasupra sternului. Încercă
NEAL ASHER - COWL
9
să adoarmă din nou, dar, pe lângă durere, o mai sâcâia ceva. Nu
numai faptul că fratele lui Marjae reapăruse, înarmat până-n dinţi şi
cu o scrânteală serioasă în cap, dar erau şi aspectele prozaice şi
sordide ale vieţii ei cotidiene.
Depăşise data de plată a chiriei, îşi folosise ultimul plasture, cardul
DSS îi fusese retras din cauză că fusese prinsă „agăţând” fără licenţă
guvernamentală, iar acum cei de la Impozite erau pe urmele ei ca să
încaseze taxele restante pentru „serviciul public” pe care-l oferea. Dar
era hotărâtă să nu le permită să o includă în nici unul dintre proiectele
sociale, cum se proceda de obicei în astfel de situaţii. Avea prieteni
care făcuseră asta şi care fuseseră catalogaţi faliţi, urmarea fiind
revocarea cetăţeniei şi legarea totală prin contract cu guvernul Uniunii.
Lanţurile erau acum cardurile din plastic, coliere de locaţie, dar nimeni
nu îndrăznea să numească asta sclavie.
La şapte, Polly se dădu jos din pat şi începu să facă mişcare. Îşi găsi
de lucru, ca să poată ţine depresia în frâu. Fără somnifere, nu mai
avea nici o şansă să adoarmă. Oricum, temperatura crescuse deja la
douăzeci de grade şi se anunţa o zi înăbuşitoare. Veni în faţa oglinzii
şi examină cercelul pe care Nandru îl introdusese probabil în lobul
urechii ei, atunci când era sub efectul drogului. Arăta mult mai bine
decât cercelul ei de topaz obişnuit, aşa că îl lăsă acolo, după care îşi
îndreptă atenţia spre picătura din metal. Încercă să o ridice prin piele,
cu unghia, dar obiectul era prins bine în acel loc. Probabil că folosise
lipici pentru piele - chestia aceea pe care glumeţii o puneau pe
scaunele toaletelor publice, înainte ca acestea să fie închise. Fără
îndoială că avea să se mai întâlnească cu el, într-un moment în care ea
să fie lucidă şi el raţional, şi atunci avea să-i ceară explicaţii. Acum nu
era vreme de asta. Trebuia să prindă tura de dimineaţă şi avea de
lucru.
Îşi puse nişte pantaloni absorbanţi, o vestă largă şi cizme căptuşite
până la genunchi, apoi se aşeză la oglindă şi se fardă. Chiar dacă
apartamentul era sărăcăcios şi creditul epuizat, se mândrea totuşi cu
faptul că putea să-şi pună orice zdreanţă de la vreun magazin de
NEAL ASHER - COWL
10
vechituri şi, cu puţin creion de ochi şi lac de buze, arăta destul de bine
ca să intre la Raffles sau la Hothouse. Zâmbi, expunându-şi dinţii albi
şi regulaţi. Cel mai bine cheltuiţi o mie de euro. Nici un pic de tartru
dentar, nimic prins de suprafeţele netede ale dinţilor, şi nici o durere.
Iar o lovitură atât de puternică încât să-i spargă, probabil că ar fi ucis-
o, aşa că din punctul acesta de vedere nu avea de ce să-şi facă griji.
Mulţumită, îşi prinse geanta impermeabilă de şold şi o umplu cu
lucrurile esenţiale pentru supravieţuirea pe stradă. Băgă înăuntru
prezervative, şerveţele şi spray spermicid, un electrocutor Toshiba de
mărimea unui pat de pistol, cardurile, bani, ţigări şi brichetă şi ultima
„priză”. Avea de gând să păstreze „priza” ca să mai înceţoşeze lucrurile
pentru inevitabilul ticălos bogătaş şi urât cu care ajungea de obicei să
facă sex. Odată încheiată această operaţiune, ieşi pe străzile din
Maldon Island.
Când ajunse la Granny's Kitchen, aici tocmai se deschisese. Se aşeză
lângă fereastră şi apăsă tastele pentru cafea şi pâine prăjită pe meniul
holografic ce apăruse pe geamul mesei, imediat ce se aşezase. După
fiecare apăsare pe taste se deschiseră alte ferestre, întrebând-o cum
dorea preparate cafeaua şi pâinea. Selectă ceea ce dorea şi apoi apăsă
„execuţie”, înainte să se mai deschidă şi alte ferestre. După ce îi sosi
comanda, Polly mâncă una dintre feliile de pâine prăjită, o împinse pe
cealaltă într-o parte şi îşi aprinse prima ţigară din acea zi. Începu să
fumeze şi să soarbă din cafea, uitându-se pe geam.
Oraşul insular se umplea deja de pietoni şi de hidrovehiculele acelea
„carbon zero” care aveau voie să circule în interiorul oraşului. După a
doua ceaşcă cu cafea şi a doua ţigară, Polly decise că era vremea să
meargă la muncă. Ieşi repede de la „Granny's” şi porni pe High Street,
legănându-şi şoldurile. După câteva minute, îşi ocupă poziţia
obişnuită din faţa Bisericii Reformate din Hubbard. Rămase acolo, cu
mâna în şold, fumând. I se spusese că nimeni nu reuşea să fumeze
atât de provocator ca ea. Primul client se apropie de ea zece minute
mai târziu.
- Am mare nevoie de un sex oral, ceru el.
摘要：

NEALASHERCOWLNEALASHER-COWL2CAPITOLUL1InginerGoron:Dincâteamaflatdelaceidoisupravieţuitori,esteclarcătrebuiesăgăsimunaltmoddea-latacapeCowl.Ceidinprimulgrupauluatcueiobombăcufuziuneşiungeneratordetransfer,pentruadaogaurăîninterspaţiuşiaasiguraovalvăenergetică.Acestlucrueranecesarpentrucaurmătoriicăl...

展开>> 收起<<
Neal Asher - Cowl.pdf

共394页,预览10页

还剩页未读， 继续阅读

声明：本站为文档C2C交易模式，即用户上传的文档直接被用户下载，本站只是中间服务平台，本站所有文档下载所得的收益归上传人(含作者)所有。玖贝云文库仅提供信息存储空间，仅对用户上传内容的表现方式做保护处理，对上载内容本身不做任何修改或编辑。若文档所含内容侵犯了您的版权或隐私，请立即通知玖贝云文库，我们立即给予删除！

相关推荐

更多
立即下载
分类：外语学习 价格：5.9玖币 属性：394 页 大小：1.64MB 格式：PDF 时间：2024-12-05

开通VIP享超值会员特权

  • 多端同步记录
  • 高速下载文档
  • 免费文档工具
  • 分享文档赚钱
  • 每日登录抽奖
  • 优质衍生服务

作者详情

相关内容

更多

热门标签

人际关系 动力学连接体 力的合成 配电装置 高考理综 全宋诗作者索引 公务员考试
/ 394
评分 收藏
分享
立即下载 VIP免费下载
客服
关注